top of page

Feto Ho Defisiensia iha Timor-Leste Enfrenta Diskriminasaun Dobradu

**Note: You can also read this story in English on RHTO's Blog.

Foin lalais RHTO foo submisaun ba Comisaun ba Convensaun Hapara Diskriminasaun Kontra Feto. Relatoriu nee iha objetivu halo membru Comisaun konsidera feto ho defisiensia sira bainhira Membru sira lee Governu Timor-Leste nia relatoriu ofisiál. RHTO nia estaf halo intervista ba feto ho defisiensia nain 49 hosi rai laran tomak. Ami uza informasaun hosi intervista hirak nee hodi halo submisaun. Blog Post nee halo rezumu. Ita bele lee submisaun tomak iha nee.

Iha Timor-Leste, feto no labarik feto ho defisiensia sira enfrenta diskriminasaun dobradu tanba sira nia jeneru, no mos tanba sira nia defisiensia. Sira iha dezvantajen no enfrenta bareiras ba asesu edukasaun, saude, empregu, no participasaun iha sociadade laran. Feto no labarik feto ho defisiensia sira esperiensia violensia no pobreza. Feto ho defisiensia intelektual liu-liu esperiencia diskriminasaun no exclusaun, duke feto ho defisiensia seluk.

Governu Timor-Leste halo aksaun ruma nebee tuir loos bele ajuda implementa direitus ba feto ho defisiensia. Politika Nasional ba Inklusaun no Promosaun ba Direitus Ema Ho Defisiensia iha ona. No mos iha Planu Aksaun Nasional ba Ema Ho Defisiensia, maibee nee seidauk hetan validasaun hosi Governu. Governu seidauk asina no ratifika Convensaun Direitus Ema Ho Defisiensia. Entaun, implementasaun seidauk hotu, no ema iha Timor la iha informasaun klaru no laduun hanoin kona ba direitus ema ho defisiensia. No mos, la iha informasaun kona ba servisu espesifiku liu-liu ba feto ho defisiensia.

Feto ho defisiensia dala ruma la iha informasaun hodi reklama no hetan sira nia direitus. Iha Timor-Leste nia rai laran, dala barak ema hotu konsidera katak feto ho defisiensia la bele kontribui ba sociadade. Feto ho defisiensia nia membru familia mos hanoin laloos katak labarik feto ho defisiensia la bele aprenda ka la bele sai mesak iha komunidade. Atitude hirak nee dala ruma tanba membru familia hakarak tau matan no proteje ema ho defisiensia. Maibee, nee konsidera “modelu karidade” (“charity model” iha lian Ingles), i modelu ida nee bele halo rezultadu nebee la diak, purezemplu, ema ho defisiensia la independente.

Feto partisipa iha atividade komunidade iha nivel lokal uitoan liu duke mane. Purezemplu, hosi total suco 442, iha deit suco 10 mak iha Chefe de Suco feto. No feto ho defisiensia enfrenta barieras, tanba jeneru maibee no mos tanba defisiensia. Membru RHTO ida, feto ho defisiensia matan hela iha Munisipiu Manufahi, hatete katak nia laduun bele partisipa iha enkontru iha ni-nia aldeia. Nia la hetan konvite, no enkontru la asesivel ba nia. No mos, hosi feto ho defisiensia nain 49 nebee RHTO nia staf halo intervista foin lalais nee, porcentu 67 hatete sira la bele partisipa iha enkontru iha komunidade.

Feto ho defisiensia mos hetan difikuldade asesu ba eskola. I, se sira asesu ba eskola, dala barak feto ho defisiensia la ba eskola ho kompletu. Feto ho defisiensia barak la tuir eskola sedu, hosi feto ho defisiensia nain 49, porcentu 35 nunka asesu eskola, i porcentu 53 para eskola iha nivel primaria deit. Entaun, feto ho defisiensia la bele asesu eduksaun iha nivel aas, no la bele hetan servisu.

Hamatuk ami nia membru sira no parseiru sira, RHTO servisu hodi atinji sosiadade inklusivu ba hotu-hotu iha Timor-Leste nia laran. Foo atensaun ba direitus no prioridade hosi feto ho defisiensia importante teb-tebes hodi atinji nee. Se la inklui feto ho defisiensia, mak sei la bele atinji.


Featured Posts
Recent Posts
Archive
Search By Tags
No tags yet.
Follow Us
  • Facebook Basic Square
  • Twitter Basic Square
  • Google+ Basic Square
bottom of page